|
Asculta articolul.
Getting your Trinity Audio player ready...
|
De câteva zile bune, subiectul principal din gândurile mele cotidiene, ăla de te urmăreşte pe unde eşti, este cel legat de “alegeri”.
Nu, nu la alea prezidenţiale, că acolo degeaba îţi baţi capul, că tot nu le desluşeşti.
Mă gândeam la cele umane.
Exact, la cele care de fapt ne-au construit şi ne-au făcut să fim ceea ce suntem în fix momentul ăsta…
La faptul că batem toba papagaliceşte pe “liberul arbitru”, fără să ne gândim cât de liber este el de fapt…
La faptul că Dumnezeu ne-a oferit Pământul ăsta minunat şi viaţa asta (atât de preţioasă şi scurtă) pe el, iar noi ne dăm la tibie unul celuilalt, fără să ne gândim că infernul sau Raiul în care trăim sunt, de fapt, o medie a alegerilor noastre din fiecare secundă…
La faptul că, deşi există o mulţime, absolut impresionantă, de opţiuni sănătoase, oamenii aleg în continuare, din pură prostie, ignoranţă sau lene, chestiuni care le macină sănătatea şi le chinuie existenţa (şi nu doar pe-a lor!):
– Restaurante care băga glutamat în mâncare deşi pot să nu o facă şi sa gătească onest;
– Producători care te îmbuibă de E-uri, deşi ar putea să nu;
– Oameni care consumă produse fără să îi intereseze ce scrie pe etichetă;
– Cei care beau “cola”, deşi există fresh-uri şi smoothie-uri sau… apăăă;
– Agricultorii care stropesc ogoru’ de nu mai pot să trăiască nici râmele-n pământul lor;
– Oameni care consumă zahăr, plini de o încântare inconştientă când, de fapt, au la îndemână atât de mulţi îndulcitori naturali (miere, nectar de cocos, sirop de arţar, sirop de agave, sirop de orez, curmale etc)
– Medici care recomandă cafeaua, deşi există o sumedenie de reglatoare naturale de tensiune;
– Oameni care chinuie şi apoi omoară alte fiinţe vii, doar pentru “delectarea de 3 secunde” a papilelor gustative proprii, deşi există atâtea şi atâtea alte alimente, cu mult mai sănătoase, pentru care nu e necesar să omoară nimeni. Niciun ambalaj, oricât de frumos sau colorat ar fi, nu justifică o crimă;
– Oameni care se comportă ca şi în junglă, în trafic, pe stradă, acasă, în locuri publice, cu alte fiinţe umane etc, deşi ar putea să aleagă să fie buni, iubitori, compasivi şi atenţi…
Şi câte şi mai câte…
Vezi tu, oricât de “liber” ar fi arbitrul pe care îl invoci, vei alege în continuare tot în funcţie de propriile scheme mentale şi obişnuinţe, date de educaţie, experienţe şi sistem propriu de valori…
Apropo, dacă “alegerea îţi aparţine”, alege ceva frumos, luminos, plin de frumuseţe şi iubire, care să creeze o realitate mai frumoasă faţă de cea anterioară.
Începând din fix momentul ăsta.
(Cel puţin eu) îţi mulţumesc de pe acum.
