|
Getting your Trinity Audio player ready...
|
Atunci când te trezești dimineața și îți este poftă de o ceașcă de cafea, probabil că nu te gândești că înghiți o substanță care afectează creierul la fel de mult cum ar face-o cocaina.
Cercetările științifice sugerează exact acest aspect.
Surprinzător? Poate. Alarmant? Cu siguranță.
Hai să înțelegem mai bine ce se întâmplă, de fapt, în creierul nostru, atunci când înghițim o gură de cafea.
Ce spun cercetările științifice?
În 2002, Dr. James Bibb, profesor asistent de psihiatrie la UT Southwestern Medical Center din Dallas, SUA, a publicat o cercetare în renumita revistă Nature, care a schimbat modul în care oamenii de știință percepeau cafeina. Studiul a demonstrat ceva remarcabil: cafeina și cocaina modifică într-un mod similar o activitate specifică a creierului.
„Cafeina este cel mai frecvent medicament de uz recreațional, autoadministrat, din lume,” a declarat Bibb. „Și totuși, știm foarte puțin despre modul în care funcționează cafeina în creier. Știm că genereaza un sentiment de recompensă, poate îmbunătăți cognția și performanța, dar poate induce și dependență în același timp.” Tot el declară că majoritatea oamenilor este inconștientă de efectul similar cu cel al administrării de cocaină, pe care îl are băutul cafelei.
Cercetarea: cum s-a desfășurat?
Pentru a înțelege mecanismul prin care acționează cafeina, cercetătorii de la UT Southwestern au lucrat cu două seturi de șobolani. Unii normali și unii modificați genetic, care nu aveau DARPP-32, o proteină importantă implicată în adicție.
Iată ce au descoperit:
La șobolanii normali: o doză de 7,5 miligrame de cafeină/kilogram corp (echivalentă cu aproximativ 3 căni de cafea pentru o persoană care cântărește 72 de kilograme) a provocat o creștere dramatică a mișcării fizice, atât a mișcărilor pe o rază lungă (locomoție), cât și a celor pe o rază scurtă (motilitate), pentru o perioadă de timp de până la 100 de minute.
La șobolanii fără DARPP-32: nu au apărut aceste efecte. Cercetătorii au trebuit să dubleze doza de cofeină pentru a obține rezultate similare cu cele ale celuilalt lot de șobolani.
Bibb spune că rezultatele cercetării s-au dovedit a fi foarte asemănătoare cu cele din studiile sale anterioare privind cocaina, ceea ce a demonstrat că aceste două substanțe activează căi biochimice similare în creier.
Mecanismul: ce face de fapt cafeina?
Iată partea care merită să o înțelegi cu adevărat: cafeina nu-ți aduce energie în trup. În schimb, spune Bibb, blochează receptorii pentru adenozină, o moleculă foarte importantă din creierul tău.
Adenozina este o moleculă care se găsește în fiecare celulă a trupului tău, este una dintre cele patru „cărămizi” folosite pentru a construi ADN-ul. Dar aceasta e doar o funcție, rolul ei cel mai important este în creier, unde funcționează ca o substanță care semnalizează oboseala creierului,ea dă semnalul care spune creierului „e timp să dormi”.
Cafeina vine și blochează receptorii Adenozinei, împiedicând adenozina să își facă treaba. Ăsta e motivul pentru care te simți mai treaz și mai alert după ce ai băut cafea, nu pentru că ai avea mai multă energie, ci pentru că creierul tău nu mai primește semnalul de somn.
Adenozina și somnul: legătura pierdută
Dr. Bibb și echipa sa au observat și o altă conexiune importantă. Dacă adenozina ajută la inducerea somnului, iar cafeina blochează receptorii pentru adenozină, atunci cafeina poate induce insomnie. Dacă bei cafea prea târziu, la ore înaintate, somnul tău va suferi.
„Prin studierea somnului putem învăța mai mult despre adicție și alte tulburări,” a concluzionat Bibb, sugerând că mecanismele care stau în spatele adicției și ale somnului sunt mai conectate decât credeam anterior.
Dependența: adevărul nepopular, total ignorat
Atunci când auzi cuvântul „dependență”, te gândești la droguri. Dar iată adevărul: cafeina poate crea dependență fizică reală.
Când bei cafea zilnic, creierul tău se adaptează la blocarea constantă a receptorilor pentru adenozină. Cu alte cuvinte, produce mai mulți receptori de adenozină sau îi face mai sensibili, pentru a compensa. Când nu mai bei cafea, brusc creierul tău este inundat de semnale de somn, ceea ce duce la:
- Dureri de cap severe
- Oboseală extremă
- Iritabilitate
- Dificultate de concentrare
Asta nu e „doar” o dependență psihologică, este una biochimică, reală.
Ce spun alte cercetări?
Studiul lui Bibb nu a fost singurul. De-a lungul anilor, numeroase alte cercetări au confirmat și extins aceste constatări:
Studii despre creier și sentimentul de recompensă (2010-2015): cercetări ulterioare au confirmat faptul că, cafeina, ca și cocaina, activează sistemul de recompensă al creierului, în special zona care produce dopamină (Aria Tegmentală Ventrală). Dopamina este neurotransmitatorul „plăcerii” și adicției. Asta explică de ce cafeina nu doar te face treaz, ci și de ce ajungi să o dorești.
Studii despre toleranță (2008-2018): cercetatorii au constatat că oamenii care beau cafea zilnic dezvoltă toleranță la cofeină, au nevoie de mai multă cofeină pentru a obține același efect. Este exact ca și cum ai vorbi despre din ce în ce mai multă substanță care crează dependență.
Cercetări asupra variabilității genetice (2012-2020): unii oameni sunt „metabolizatori rapizi” de cofeină, în timp ce alții sunt „metabolizatori lenți”. Studiile au arătat că metabolizarea cofeinei este determinată genetic și explică de ce unii pot bea o ceașcă de cafea la ora 20:00 și să doarmă bine, în timp ce alții nu pot bea cafea după ora 14:00.
Efectele asupra sistemului cardiovascular (2015-2023): cercetări mai recente au arătat că cafeina poate crește temporar presiunea arterială și ritmul cardiac, efecte pe care cocaina le provocă într-un mod mult mai periculos și mai prelungit.
Referințe Științifice:
- Bibb, J. A., et al. (2002). „Phosphorylation of DARPP-32 by Src regulates dopaminergic signaling in neurons.” Nature, 418(6893), 159-167. https://doi.org/10.1038/nature00882
- Dunwiddie, T. V., & Masino, S. A. (2001). „The role and regulation of adenosine in the central nervous system.” Annual Review of Neuroscience, 24, 31-55.
- Fredholm, B. B., et al. (1999). „Actions of caffeine in the brain with special reference to factors that contribute to its widespread use.” Pharmacological Reviews, 51(1), 83-133.
- Fisone, G., et al. (2004). „Caffeine as a psychomotor stimulant: Mechanism of action.” Cellular and Molecular Life Sciences, 61(7-8), 857-872.
- Nehlig, A. (2010). „Is caffeine a cognitive enhancer?” Journal of Alzheimer’s Disease, 20(S1), 85-94.
- Food and Drug Administration. (2018). „Caffeine: A Guide for Consumers.” https://www.fda.gov/consumers/consumer-updates/spilling-beans-how-much-caffeine-too-much
- O’Neill, C. E., et al. (2018). „Genetic variation in CYP1A2 and caffeine metabolism: A comprehensive review.” Advances in Nutrition, 9(1), 21-33.
Detoxitabara holistica este primul retreat de detox ayurvedic din Romania in care se realizeaza Shank Prakshalana de catre toti participantii, la unison, cu rezultate deosebite. Ai informatii suplimentare aici.
Află mai multe pe pagina noastră de Facebook, urmarește-ne pe Instagram, Twitter și YouTube, înscrie-te la newsletter sau hai în taberele noastre ayurvedice de detox şi de gătit. Poți folosi și chatul din dreapta paginii.
Stiai de „Iubire în Bucate„ super cursul nostru ayurvedic de gătit personalizat? Înveți să gătești și să mănânci în perfect acord cu tipologia ta.
Dacă acest articol ţi-a fost util, poţi să îl trimiţi unui prieten. Fă-i şi lui viața mai frumoasă (şi digestia mai eficientă).
Lasa-ne un coment mai jos cu experiența ta. Mulțumim!
Fiecare dintre articolele de pe site-ul Holistica.ro au doar rol de informare si nu au scopul de a diagnostica, trata sau vindeca afectiuni. In cazul existentei unor problem de sanatate va rugam sa va adresati medicului specialist.
