|
Asculta articolul.
Getting your Trinity Audio player ready...
|
Un bărbat adevărat nu este o mască de duritate, nici o umbră a așteptărilor altora. El este profund, pentru că își cunoaște lumea interioară și nu fuge de întrebările profunde. Știe să stea cu el însuși în tăcere, să se asculte și să se înțeleagă. Are curajul să-și recunoască temerile, dar nu le lasă să-i conducă viața.
Empatia lui este forța care nu se vede, dar se simte. Este acel fel de a fi care liniștește un copil, dă curaj unei femei și oferă sprijin unui prieten aflat în luptă cu sinele. Nu se teme să îmbrățișeze vulnerabilitatea altora și nici să-și arate propria umanitate. Pentru el, sensibilitatea nu e o slăbiciune, ci o punte spre sufletul celuilalt.
Un bărbat asumat nu caută scuze și nu se ascunde în spatele altora. Își trăiește alegerile cu responsabilitate și își asumă greșelile cu demnitate. Nu are nevoie să fie perfect, ci autentic. Știe că puterea stă în onestitate, nu în aparență. Știe că o greșeală nu este un eșec, mai ales atunci când învață din ea.
Este ferm, dar blând. Știe să spună „nu” fără să rănească, să tragă limite fără să distrugă, să conducă fără să domine. Nu ridică vocea pentru a fi ascultat, pentru că prezența lui vorbește de la sine, prin forta interioară pe care o emană, respect, integritate și echilibru.
Un bărbat adevărat iubește cu fapte, nu doar cu vorbe. Își respectă iubita, o susține și ascultă. Nu domină, ci înalță. E prezent nu doar în clipele bune, ci mai ales în cele grele.
Nu caută să controleze, ci să savureze splendoarea ființei iubite, care se manifestă în deplina și seducătoarea ei libertate. Iubirea lui e puternică și ardentă, protectoare și transformatoare. Pentru el, iubirea nu înseamnă posesie, ci libertatea de a crește împreună.
Un bărbat adevărat nu dovedește nimic lumii – pentru că el știe cine este. Nu e definit de avere, statut sau trupul sculptat, ci de caracterul său, de felul în care iubește, de cât de prezent este în tot ceea ce face și, în special de o constantă transformare lăuntrică și de legătura autentică pe care o are mai mereu cu Dumnezeu.
El inspiră nu prin ceea ce spune, ci prin ceea ce este.
În tăcerea lui poate fi mai multă forță decât în mii de cuvinte.
